Liliana Chiaburu, arhitecta care duce mai departe povestea caselor traditionale romanesti

In 1992 a avut sansa sa lucreze cu arhitectii Nicolae Goga si Anghel Marcu, iar aceasta colaborare avea sa ii schimbe intregul traseu profesional. A fost momentul in care a deprins tainele arhitecturii romanesti, “o arhitectura care te ajuta sa te regasesti pe tine insuti, te odihneste, te bucura“. Liliana Chiaburu demostreaza, prin proiectele sale, ca locuintele traditionale au suflet si reflecta, prin fiecare detaliu, istoria si cultura locului. Intr-un peisaj in care periferiile oraselor si chiar zonele rurale profunde, sunt intesate de cladiri moderne, lipsite de orice simt estetic, casele proiectate de arh. Liliana Chiaburu pastreaza o noblete aparte, fiind parca desprinse dintr-o epoca in care atentia pentru detaliu era ridicata la rang de arta. Considera ca mai avem mult de invatat de la tarile occidentale care au un respect deosebit pentru arhitectura traditionala. In Franta, Germania, Olanda sau Anglia, se fac eforturi deosebite pentru a conserva aspectul traditional al caselor, mai ales in zona rurala. „La fel ca in intreaga istorie moderna, romanul se dovedeste foarte cosmopolit. Foarte deschis fata de ceea ce vine din afara si complexat fata de radacinile noastre. Motivatiile acestui tip de comportament cred ca sunt foarte complexe. Un argument ar putea fi acela ca in perioada Imperiului Otoman, in timpul invaziilor turcilor, romanul a fost obligat sa isi abandoneze totul si sa se refugieze in paduri ca sa-si salveze viata. Si de multe ori, la intoarcere isi gasea incendiat tot avutul. S-a obisnuit probabil sa nu puna prea mult pret pe trecut… Cine stie?”, motiveaza Liliana Chiaburu dezinteresul romanilor pentru acest tip de arhitectura. Exista, din fericire, si exemple care ne dau sperante. Interesul strainilor pentru casele traditionale romanesti, a facut ca si noi sa le privim cu alti ochi. In ultimii ani, foarte multe conace si case vechi au fost restaurate, pastrandu-li-se farmecul de odinioara.

1

Casa la Dudu, comuna Chiajna – arhitect Liliana Chiaburu

Elemente traditionale, adaptate vremurilor noastre

Prima casa realizata integral de Liliana Chiaburu in stilul arhitecturii romanesti a fost construita pentru un prieten apropiat. Si acum o considera cel mai reusit proiect al sau. ”Atunci am experimentat pentru prima data relatia speciala in care trebuie sa te pui cu beneficiarul astfel incat casa pe care i-o faci, pe langa stilul placut al arhitecturii noastre traditionale, sa fie lucrul nespus si chiar necunoscut pe care si-l doreste”. Si daca multi se feresc de casele romanesti, considerandu-le neincapatoare sau intunecoase, Liliana Chiaburu a reusit sa rezolve aceasta problema, pastrand elementele traditionale, dar modificand suprafetele, in functie de cerintele clientilor. ”Trebuie spus ca eu nu sunt un arhitect propriu-zis traditionalist, ci incerc sa fac o arhitectura romaneasca contemporana care porneste de la elementele de arhitectura romaneasca traditionala. Prin urmare, inaltimea camerelor este undeva in jur de 2,60 m, inaltimea standard a camerelor de bloc, iarsuprafetele camerelor, la fel. Incalzirea este facuta ca la orice casa contemporana, cu incalzire prin pardoseala sau calorifere, insa de multe ori clientii doresc adauge si sobe cu lemne cu un aspect decorativ, dar functionale. In situatiile cand feresterele sunt mai mari, pentru ca si mie si multor persoane ne plac camerele luminoase, impart sticla in ochiuri mai mici care umanizeaza putin scara. Insa, nu exista solutii generale, ci de la caz la caz. Important este ca totul sa fie armonios si sa nu zgarie la ochi”, explica Liliana Chiaburu.

2

Casa la Gogeasca, Prahova – arhitect Liliana Chiaburu

3

Casa la Gogeasca, Prahova – arh. Liliana Chiaburu

Pridvorul, semn al generozitatii si ospitalitatii

Unul dintre cele mai importante elemente ale caselor traditionale romanesti este, fara indoiala, pridvorul, ”acel spatiu important din punct de vedere estetic, care ne caracterizeaza cel mai bine firea”. Majoritatea caselor proiectate de Liliana Chiaburu includ acest element arhitectural. ”Pridvorul este un spatiu acoperit, dar deschis, marginit de stalpi, in general, de lemn si cu un parmalac traforat de lemn, care acopera in general, daca nu toata fatada, macar partea cea mai mare. Pridvorul face ca zidul casei sa nu fie cel mai important in fatada, ci deschiderea. Deschiderea catre lume, catre vecini, catre prieteni. Am putea spune ca pridvorul este un semn al generozitatii si ospitalitatii. Si este din aceeasi familie cu loggia caselor nobiliare, conferadistinctie unei case oricat de mici ar fi ea. Stand in pridvor, omul poate stapani lumea: stand mai sus de pamant si cuprinzand cu privirea intreaga perspectiva”, explica arhitecta.

4Acest spatiu are insa si un rol functional, la fel de important. ”Pridvorul se aseaza in general spre sud si umbreste zidul casei astfel incat in timpul verii in casa este racoare si lumina nu este cruda, nu bate direct in ferestre, ci este reflectata de toata lemnaria pridvorului. Intr-o camera cu privor in fata, atmosfera este una deosebit de intima si placuta, te simti aparat, simti ca potiiesi din casa fara sa fii obligat sa infrunti dintr-o data agresivitatea naturii”.

5”Locul in care urmeaza sa se construiasca ulterior casa ma inspira foarte mult”

Casele proiectate de Liliana Chiaburu sunt construite dupa o tehnica, mai degraba contemporana. Zidul, fundatia, partea de rezistenta sunt realizate ca la orice alta casa construita recent. Se poate face chiar si o izolatie exterioara, daca proprietarul solicita acest lucru. Aspectul de traditional este dat, insa, de partea de lemnarie, acoperis si pridvor.

6

Detaliu acoperis

Acestea sunt elementele care dau identitate casei. Bineinteles, se poate folosi tehnica traditionala si la restul constructiei, depinde foarte mult de bugetul in care se incadreaza clientul. Cand vine vorba de inspiratie, Liliana Chiaburu sustine ca ”beneficiarul, cu toata sumedenia lui de dorinte despre casa” este cel de la care porneste, in primul rand, proiectul. ”In afara de asta, si locul in care urmeaza sa se construiasca ulterior casa ma inspira foarte mult, in special lumina care este acolo”, explica arhitecta. Liliana Chiaburu ne arata, prin munca sa, ca trebuie sa invatam sa pretuim mai mult ceea ce avem si sa pastram aceste minunatii care ne-au fost lasate mostenire. Iar daca nu mai avem ce sa restauram, putem cladi din nou, dupa aceleasi tipare, ducând mai departe frumusetea acestor locuinte de poveste. ”Casele romanesti vechi sunt cuatat mai frumoase cu cat exista coerenta de stil. Si astfel aratam si altora ca am avut parinti demni de care suntem mandri”.

7

Sursa foto: caseromanestilacomanda.blogspot.ro

Articole asemănătoare

Casa Măntescu, o bijuterie architecturală rurală, ... Aproape că nu a mai recunoscut casa în care își petrecuse memorabilele vacanțe de vară din copilărie, când a revenit în vizită după ani buni, în micuț...
Un pictor şi o traducătoare au renunţat la viaţa d... Cristi si Alexandra În urmă cu un an, Cristi  şi Alexandra au luat hotărârea de a-şi schimba radical stilul de viaţă, aşa că au părăsit oraşul şi s-...
Doi tineri construiesc, lângă București, o locuinț... Părinții le-au spus că au luat-o razna când au auzit de planul lor de a-și construi o casă pasivă pe bucata de teren din Otopeni, cumpărată în vara lu...
Eleganța arhitecturii scandinave, adusă în România... În cei 17 ani de activitate în domeniul construcţiilor în ţările nordice, Mircea Călinescu a descoperit toate tainele acestei meserii, dar, mai presus...

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *