Minunată căsuţă în Soveja! Nici nu îţi vine să crezi că este o construcţie recentă!

În urmă cu doi ani, arhitectul George Păduraru-Coban a fost rugat de o veche cunoştinţă să îi proiecteze o casă tradiţională, cu cât mai multe elemente specifice locurilor în care crescuse. O casă cu fundaţie din piatră naturală şi cu cerdac din lemn, cu streaşină îngustă şi cu stâlpi sculptaţi, care să sprijine învelitoarea în patru ape. Locuinţa trebuia să fie confortabilă  şi să se confunde cu peisajul unic din zona Vrancei. Proiectul iniţial nu a fost respectat întocmai, impunându-se mici compromisuri, mai ales pe partea de materiale de construcţie – fundaţia s-a făcut din beton armat ”că aşa sunt normele acum”, explică arhitectul, însă rezultatul este absolut spectaculos. Casa arată exact ca acum 100 de ani. Ai putea să juri că a fost acolo de generaţii.

1

”Structura este din lemn (stratificat, tratat) din răşinoase, dar nu dispusă tradiţional, ci mai degrabă cum ştiu locuitorii SUA să-şi ridice casele: multe lemne de dimensiuni mici, astfel încât să rezulte nişte panouri ca nişte plase, care să fie destul de rigide şi destul de elastice la mişcări (seismice sau ale vântului) şi să nu fie un consum prea mare de material lemnos”, explică arhitectul George Păduraru-Coban. Pentru amenajarea pridvorului, s-a folosit lemn de stejar, fiind un spaţiu exterior expus. Casa este proiectată în plan de cruce înscrisă, după modelul împrumutat din arhitectura religioasă.

2

În interior se pot găsi un hol de intrare din care se poate accede într-un grup sanitar, apoi un spaţiu de zi, cu un loc de şemineu şi un loc de luat masa, 2 dormitoare cu o baie între ele, din care unul se deschide spre pridvor, o bucătărie destul de mică, dar dotată cu tot ce trebuie, şi o cameră pentru centrala termică. Sub acoperiş, în pod, a ieşit, de asemenea, un spaţiu destul de generos, care a fost amenajat. „Încăperile sunt mari, adică atât de mari încât să crezi că eşti mai bine după ce te-ai mutat dintr-un apartament din perioada comunistă”, explică arh. George Păduraru-Coban. „De exemplu, în jurul mesei este loc suficient pentru 12 persoane, că aşa-i la noi la români, stai mai mult la masă decât la o cafea, la tine acasă”. Unul dintre locurile preferate ale proprietarilor este, fără doar şi poate, terasa acoperită din spatele casei, un colţişor intim, decorat cu tot felul de plante, în care îşi petrec timpul din martie până în octombrie. Accesul în acestă terasă se face din interiorul casei prin intermediul unei uşi mari osciloculisante, cu dimensiunile 2,40 x 2,10 m. Casa a fost ridicată cu ajutorul câtorva meşteri locali, însă tot ce se vede la nivelul amenajării cu lemn este meritul arhitectului şi al beneficiarului care a avut posibilitatea executării unor astfel de lucrări în lemn. „Eu am desenat ceea ce vedeţi în poze şi dumnealui a executat, prin intermediul meşterilor pe care îi are în secţia de prelucare a lemnului pe care o deţine”, explică arh. George Păduraru-Coban. „Consider că arhitectura tradiţională românescă poate fi adaptată astfel încât să corespundă cerinţelor actuale, dar să păstreze elementele vizuale tradiţionale”.

5

Casa Tepuşanu din Soveja este un exemplu îmbucurător, dar din nefericire, tot mai rar întâlnit în satul românesc. Majoritatea construcţiilor noi nu respectă specificul zonei şi nu mai au nici o legatură cu arhitectura tradiţională. De vină pentru clădirile cu un un aspect îndoielnic sunt şi specialiştii din domeniu, consideră arh. George Păduraru-Coban. „Mulţi dintre noi «lucrează la limita normativelor », cum a spus o colegă de-a noastră, ceea ce înseamnă că mulţi se străduiesc să realizeze o documentaţie pentru a obţine autorizaţia de construcţie şi nu-i interesează cum arată ceea ce fac, ci mai mult cât va fi onorariul. De asemenea, sunt şi mulţi «colegi» ce nu sunt arhitecţi trecuţi prin şcoală, şi aceştia înţeleg mai puţin importanţa şi rolul pe care îl are arhitectura într-o societate, din oricare timp: arhitectura educă, arhitectura conduce la evoluţie, arhitectura face istoria”, susţine arhitectul. „De asemenea, mai este factorul globalizării: oamenii pleacă în străinătate, sunt fascinaţi de ceea ce văd acolo şi venind acasă vor să aibă ceva la fel; dar nu înţeleg că a copia ceva cu un minim de înţelegere, superficial, poate duce la un chitci groaznic. Lucrurile astea nu vor înceta. Nu mai putem da lucrurile înapoi…dar am putea să le facem mai frumoase”, conchide el.

Arhitectul George Paduraru-Coban este din Focşani. A absolvit Universitatea de Arhitectura şi Urbanism “Ion Mincu”. Se prezintă ca fiind idealist la Arhi Forma.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

24 Comments

  • Reply stanciu cristina 9 February 2016 at 18:51

    Cat costa aceasta casa asa cum este?Ce suprafata are?

  • Reply maria 9 February 2016 at 20:55

    EXCEPTIONAL!….daca s-ar fi pastrat traditionalele case de la noi ?…de ce englezii nu accepta balagradinile din placi de ciment cu plafoane reci pe care le vedem pe la noi. Acolo, ARHITECTURA E ARHITECTURA!…. BRAVO PROPRIETARULUI PENTRU ALEGERE, FELICITARI ARHITECTULUI!

    • Reply Fabrika de Case 9 February 2016 at 21:17

      Maria, sa stii ca incepem si noi sa ne trezim in ceasul al 12-lea si sa realizam cat de frumoasa este arhitectura traditionala. Ma bucur sa vad ca inca nu am pierdut de tot respectul si dragostea pentru trecut.

    • Reply LuciD 21 November 2016 at 14:54

      Să nu exagerăm. Găsești “cutii de conserve” destule și-n Regatul Unit (cu camere chiar mai mici și reci ca la noi).

  • Reply Diana 10 February 2016 at 10:12

    Doamne cat este de frumoasa!

  • Reply Fabrika de Case 10 February 2016 at 10:47

    Si mie mi-a placut mult, Diana! 🙂

    • Reply Dorina 7 May 2021 at 7:47

      Ar fi fost și mai tradițională, dacă o acoperea cu șindrilă. Așa se fac casele la Vrancea. Mai ales în zona, Lepșa, Soveja, Tunici.
      Și puține poze. Doar 3 exterior și nimic din interior. Păcat!!

  • Reply Filomena 10 February 2016 at 10:54

    Superb proiect si minunata realizare! Dar chiar ar fi interesant de stiut care sunt costurile.Poate ne trezim ca natie si ne amintim ca avem un patrimoniu imaterial si material care trebuie insuflat si urmasilor nostri. Intradevar, si arhitectii au partea lor de vina si legislatia e intr-un picaj total… Desteapta-te Gheorghe, ridica-te Ioane!

    • Reply Fabrika de Case 10 February 2016 at 11:04

      Filomena, costurile nu cred ca sunt cu mult mai mari fata de o casa obisnuita, dar nu as sti sa iti spun un pret.

  • Reply Adelina 10 February 2016 at 11:22

    Este de vanzare aceasta minunata casuta?

    • Reply Fabrika de Case 10 February 2016 at 11:31

      Adelina, din cate stiu, nu este de vanzare.

    • Reply Manuela 4 February 2017 at 11:45

      Este de vânzare!

  • Reply Macarie Constantin 10 February 2016 at 15:22

    Proprietarul este sovejan care-și iubește satul, tradițiile, oamenii de la munte, IUBEȘTE FRUMOSUL. eSTE, ĂN ACELAȘI TIMP, GENEROS, PREȚUITOR. oM AANCORAT ÎN REALITATE ȘI CARE SUFERĂ CĂ SE PIERD TRADIȚIILE. CÂND ÎNTÂLNEȘTE UN OM,, DE MODĂ VECHE”, ÎL PREȚUIEȘTE ȘI ÎL AJUTĂ. FELICITĂRI! SUNT MÂNDRU DE EL, FIINDCĂ MI-A FOST ELEV . ȘI NU UNUL OARECARE.. CU TOATĂ PREȚUIREA ȘI DRAGUL MĂ ÎNTÂLNESC CU DÂNSUL. sĂ TRĂIEȘTI ÎN SĂNĂTATE ȘI PROSPERITATE,GHEORGHIȚĂ

  • Reply Liviu 10 February 2016 at 22:39

    Frumoasa casa. Insa acoperisul nu prea se incadreaza in stilul nostru. Pare mai degraba o casa chinezeasca.

    • Reply Manuela 4 February 2017 at 11:46

      Pare dar nu este!

  • Reply DAN 12 February 2016 at 11:05

    ACOPERISUL DACA ERA DIN SINDRILA ERA NEMAIPOMENIT,DAR E FRT FRUMOASA SI ASA!

  • Reply Sorin 26 July 2016 at 17:05

    Cum zicea cineva mai sus, acoperisul aduce a pagoda. Pai domnu arhitect , parca vorbeam de traditii romanesti. Asta ar mai fi cum ar mai fi, dar o chestie ce tine strict de greseala arhitectului este panta mult prea mica pentru o zona cu dese zapezi abundente, asa ceva se construeste in zonele sudice, mediteraneene, cat de curand o sa le cada acoperisul in cap cu tot cu tone de zapada. Ca sa zic asa, nici arhitectii nu mai sunt ce erau…

    • Reply PetruakeTipau 22 November 2016 at 0:14

      E bine si asa ,a iesit ce s-a comandat, de apreciat efortul si de promovat cooperarea, arh-propietar…

  • Reply arh. Viorel Dorneanu 21 November 2016 at 10:01

    Cu tot respectul pentru Gheorghiță!
    Am depistat la această casă „sovejană” în spiritul tradiției arhitecturale și sculpturale Românești (țărănești) în lemn – ANASUL.
    Deasemeni șarpanta care a fost proiectată și realizată foarte frumos după tradiția asiatică a pagodelor și construcțiilor chinezești.
    Casa este un amalgam de preluări din mai multe culturi planetare. Mondializare!
    OK!
    Deplâng însă pe cei ce s’au hazardat să proslăvească patriotismul, ancorarea în rădăcinile culturale românești, vizavi de această frumoasă casă, dând dovadă de diletantism de înaltă clasă.
    Vorba lui nenea Iancu: – Bravos națiune, Halal norod!

    • Reply arh. Viorel Dorneanu 21 November 2016 at 17:42

      erată: ANANASUL

  • Reply bitza 15 May 2017 at 19:43

    Total de acord cu Viorel Dorneanu .
    Tot un arhitect

    • Reply adi 30 October 2020 at 17:41

      banuiesc ca “ananasul” s-a vrut un con de brad 😐

    Leave a Reply

    Share