O afacere de familie, pornită din dragoste pentru tradițiile populare

Ai zice că pictează mobilier dintotdeauna când îi auzi cu câtă dragoste vorbesc despre atelierul lor. În realitate, însă, soții Dîlganu au început să își ia în serios această pasiune acum trei ani, când au participat pentru prima dată la un târg dedicat meșterilor populari ce a avut loc la Centrul Multifuncțional Craiova. Atunci și-au luat inima în dinți și au prezentat publicului oltean obiecte pictate minuțios cu motive florale. Ani de zile, decoraseră cuiere, tăvi, tocătoare sau linguri de lemn pe care le dăruiseră cadou prietenilor apropiați. Văzând că oamenii apreciază munca lor și că tot mai mulți întreabă de unde pot cumpăra ceva asemănător, Rodica și Viorel au hotărât să facă următorul pas și să își transforme pasiunea într-o mică afacere de nișă. Lucrurile au evoluat firesc, mai ales că Rodica desenează de când se știe. Pictura pe lemn a fost o provocare ce i-a schimbat viața, dându-i posibilitatea să cunoască o mulțime de oameni, dar a fost, în același timp, un umăr pus la păstrarea tradițiilor ce se pierd, din păcate, în tot mai multe zone ale țării. În paralel, continuă să predea limba engleză la o școală din Craiova.

O pasiune veche a fost și pentru Viorel care, în ciuda job-ului de economist, cunoaște bine tainele tâmplăriei, meserie pe care a învățat-o de mic copil, de la bunicul său. Ce îi face atât de deosebiți pe cei doi soți este faptul că lucrează obiectele de la un capăt la altul, adică sarcina de a alege lemnul, de a-l prelucra ulterior și de a picta manual fiecare detaliu le revine în totalitate. Este mult de muncă, iar în țară numeri pe degete  atelierele care se mai ocupă de toate etapele lucrării. Este, însă, un aspect la care țin mult, pentru că vor să ofere spre vânzare doar produse de calitate.

”E așa o bucurie să vezi că oamenii îți apreciază munca și că vor să aibă acasă ceva făcut de tine. Cred că nu e satisfacție mai mare pe lumea asta”, spune Rodica. ”Atunci când faci cu dragoste ceea ce faci, te dedici complet lucrului respectiv, nu mai ții cont de volumul de muncă, de weekend-uri sau de concedii. De exemplu, anul trecut am terminat ultima comandă pe 24 decembrie, dar parcă nu resimți efortul așa de tare când faci ceva pe cont propriu. Oricum, ce mă surprinde plăcut este să văd că oamenii încă apreciază obiectele tradiționale românești. În ultimii ani, parcă am redescoperit ce înseamnă autenticul. Și noi, prin atelierul nostru, încercăm să ducem mai departe acest uriaș patrimoniu pe care l-am moștenit de la bunicii noștri”.

Cei doi sunt deja o prezență obișnuită pe la târgurile din țară, iar cei care le văd obiectele îi asociază adesea cu sașii care au făcut celebre modelele florale, pictate în culori vii pe mobilierul din lemn. Rodica spune că are ceva rude prin Mediaș, așa că e posibil să fi împrumutat elemente etnice din zonă. Îi place însă dintotdeauna să picteze flori și de când străbate țara în lung și-n lat pe la diverse expoziții, are prilejul să se inspire din minunatele peisaje pe care le vede. Fiecare obiect pe care îl pictează este unicat. Chiar dacă un client cere un model pe care l-a văzut, să zicem, pe pagina lor de Facebook, e puțin probabil ca rezultatul să fie același. Dar, după cum spune chiar Rodica, tocmai asta este frumusețea artizanatului, posibilitatea de a avea obiecte cu poveste în casa ta.

”Am avut clienți de peste tot, din Belgia, din Italia sau Franţa. În general, sunt români stabiliți peste hotare care vor să ducă cu ei, în țările de adopție, obiecte tradiționale ce amintesc de casă, de copilăria petrecută aici. Am avut comenzi chiar și din SUA”, spune Rodica. ”În țară, cumpărătorii sunt persoane care apreciază frumosul și obiectele în serie limitată. Prețurile sunt decente, zicem noi, mai ales că un produs de artizanat presupune multă muncă și migală”.

 

Că sunt pe drumul cel bun o demonstrează și aprecierile venite de la meșteri populari cu experiență. Pentru Rodica și Viorel, lucrul acesta înseamnă mult și îi motivează să meargă mai departe. Pe termen lung, soții Dîlganu vor  să mențină ideea de autentic și tradițional, chiar dacă asta înseamnă mai puține comenzi. Viorel folosește și acum unelte vechi, multe dintre ele moștenite de la bunicul său. Prețuiește meseria  de tâmplar, făcută riguros, așa cum se făcea odată. A învățat în timp toate secretele lemnului, știe să recunoască un material de calitate și mai ales, reușește să confecționeze obiecte trainice, care nu se compară cu obiectele de serie, vândute în magazinele de profil. Tocmai asta încearcă să evite în atelierul lor, folosirea de mașinării acolo unde nu este cazul.

”În tâmplărie, fiecare etapă are durata sa și nu poți face lucrurile în grabă. Trebuie să ții cont de tot felul de amănunte tehnice pe care le înveți pe parcurs. De exemplu, lemnul trebuie să fie uscat ca să obții un produs de calitate, trebuie să ții cont de locul în care depozitezi obiectele – șlefuirea, finisajele, toate necesită timp și răbdare”, explică Viorel. ”Noi acordăm o atenție deosebită detaliilor. De exemplu, când folosim holșuruburi pentru îmbinări, ele sunt ascunse. Nu sunt lăsate la vedere, cum se întâmplă la mobilierul din comerț”.

Și pentru că îi place să facă lucrurile așa cum le-a învățat de la bunicul său, Viorel are o superstiție la care ține în mod deosebit. În obiectele mai mari pe care le face în atelier, ascunde un bănuț care să îi aducă noroc și bunăstare noului proprietar. E o superstiție pe care o are din copilărie. Soții Dîlganu lucrează, de obicei, obiecte mici – tocătoare, boluri, tăvi, linguri, scăunele, produse care se vând mai repede la târgurile de profil. Au avut însă și comenzi mari. De exemplu, au realizat mobilierul pentru cămara pensiunii Castania din Polovragi unde sunt expuse tot felul de bunătăți la borcan: dulcețuri, conserve, compoturi și alte delicatesuri. Bineînțeles, în această situație timpul de livrare va fi mai îndelungat.

Dacă vrei să cumperi ceva tradițional pentru acasă, nu ezita să îi contactezi pe soții Dîlganu, printr-un mesaj pe pagina lor de Facebook. Fac lucruri minunate, așa că ai de unde alege! Rodica Dîlganu este meșter popular afiliat Centrului de Creație Populară Dolj.

Articole asemănătoare

Meșteșugul restaurării de mobilier, respectat cu s... Și-a petrecut copilăria în Călărași, ajutându-și bunicii să construiască bărci din lemn pentru a-și câștiga existența. Așa a început să descopere tain...
Ce lucruri minunate reusesc sa confectioneze doi t... Intr-o lume in care scrisul de mana pare sa fie pe cale de disparitie, doi craioveni simpatici se incapataneaza sa creada in placerea oamenilor de a-s...
Mircea Ungurean, omul care duce mai departe tradiţ... Zeci de meșteșuguri tradiționale au dispărut de-a lungul timpului, fiind înlocuite de tehnologii moderne și de mașinării performante. Există însă oame...
Mobilier unicat din lemnul caselor dărăpănate! Pov... S-au întors în țară, după ani buni de muncă în străinătate, cu gândul să deschidă o mică afacere, ceva care să asigure o sursă decentă de venit pentru...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *