Cu varful Mont Blanc la fereastra, aceasta cabana de lemn din Alpii francezi a fost practic reinventata, fiind scoasa la lumina de o echipa de arhitecti si decoratori belgieni. Constructorii au muncit mai bine de doi ani pentru a transforma vechea ferma, construita pe la 1870, dintr-o darapanatura intr-o vila primitoare. Un amplu proiect de renovare arhitecturala in care accentul s-a pus pe pastrarea traditiilor din zona alpina. De altfel, multe din materialele de constructie au fost refolosite, iar imperfectiunile lemnului au fost chiar puse in valoare ca o amprenta a trecerii timpului. Piesele de mobilier si decoratiunile interioare amintesc de calatoriile proprietarilor in diverse colturi ale lumii, din Asia, Africa sau Europa, si au fost completate cu antichitati pe care le-au gasit in pietele de profil. Rezultatul final este remarcabil: o casa ce isi intampina oaspetii cu o atmosfera primitoare si vesela, undeva la jumatatea distantei dintre o cabana de munte si un apartament sofisticat, incercand sa impace tehnologia cu ecologia. Muntii inzapeziti pot fi admirati de pe terasa unde si-au facut loc mai multe fotolii din ratan acoperite cu blanuri groase, numai bune pentru zilele in care temperatura scade mult sub zero grade Celsius. Podeaua din scandura de lemn si masa, cu aspectul ei neprelucrat, completeaza cadrul rustic pe care il ofera balconul cabanei.
Pentru exterior, arhitectul a decis sa pastreze aspectul original al fermei construite undeva in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Singurele modificari aduse sunt ferestrele si puntea de acces din bambus. Au fost, de asemenea, instalate panouri solare.
Peretii de sticla ofera o imagine de vis catre Mont Blanc, cel mai inalt varf montan al Europei. In acest spatiu deschis, designerul de interior a imbinat stilul etnic, cu multe piese de epoca, dar si cu decoratiuni reciclate. Fotoliile albe, acoperite cu blanuri de oaie, sunt de inspiratie scandinava, iar in mijloc se afla masuta de cafea cu design specific anilor 70. Lampile de pe tavan, foarte asemanatoare cu felinarele chinezesti, sunt realizate din cutii de lemn.
La fel ca majoritatea pieselor de mobilier si semineul are o poveste. Vechii proprietari l-au construit intr-un alt colt al incaperii, insa, odata cu ultimele renovari, arhitectul a decis sa-l readuca la locul initial. Structura de otel a fost captusita cu scanduri din lemn. Semineul are doua focare: unul in interior, in livingul principal, iar altul incalzeste terasa.
Covoare tesute de tip kilim, perne colorate sau piei de animale care acopera canapelele si fotoliile. Toate au ca scop crearea unui sentiment placut de caldura si confort. Intr-un spectacol al amestecului de stiluri, epoci si tendinte, fiecare camera este decorata cu mobilier si obiecte care au in spate o poveste. Niciun coltisor al incaperii nu a fost lasat la voia intamplarii. In zona de relaxare a fost incadrata o canapea alba din piele, model anii 50, pe care se odihnesc perne colorate. In fata ei a fost asezat un scaun lucrat manual, cu motive africane. Foarte inspirata este si lampa de iluminat, ale carei becuri dau impresia ca sunt desprinse dintr-o oglinda de dressing, asemanatoare cu cele ale actorilor de teatru.
In zona de living, proprietarii au dorit sa faca loc unei mini biblioteci, asa ca au imbracat unul dintre pereti in lambriuri, au montat trei rafturi groase din lemn si au asezat acolo toate cartile preferate. Covorul colorat si pernutele cu imprimeuri inveselesc foarte mult zona, contrastand, intr-un mod placut, cu restul interiorului.
Multe dintre obiectele cu care a fost amenajat acest colt al cabanei provin din zone geografice ale Pamantului cat se poate de diverse: pouf-urile si covorul sunt din Maroc, corpurile de iluminat din Europa, iar cele doua tablouri sunt semnate de artista belgianca, Sofía Whettnall. S-a mers mult si pe improvizatii, asa ca doi rucsaci militari au fost folositi pentru a acoperi cotierele canapelei.
In bucatarie, sertarele au fost confectionate din scandura refolosita de lemn, in timp ce masa tip insula a fost acoperita cu mozaic stralucitor. Acesta vine ca o contrapondere la bucataria rustica. Pentru ca detaliile conteaza, in cazul intrerupatoarelor s-a optat pentru ceramica, modelul anilor 50. In schimb, hota duce cu gandul mai mult catre stilul industrial.
In dormitorul matrimonial, situat la parter, s-a dorit o atmosfera calda si linistitoare, asa ca proprietarii au pastrat nuantele naturale ale lemnului. Singurele pete de culoare sunt pernutele japoneze din matase si cele doua traverse care acopera podeaua, de o parte si de alta a patului. Doua carpete, cumparate dintr-un targ de antichitati de la Paris, accentueaza influentele asiatice. La fel si corpul de iluminat, cu abajur din bambus.
Baia a fost gandita asemenea unui hamam, un loc de rasfat si relaxare totala in cultura turca. Cele doua lavoare sunt cioplite in piatra naturala, pastrandu-se acel aspect rustic, nefinisat. Corpul de iluminat, achizitionat din Istanbul, completeaza acel aer oriental pe care si l-au dorit proprietarii.
Cada este cioplita dintr-o singura piatra, adusa din munti, iar podeaua este acoperita cu un strat de ciment colorat.
Peretii au fost izolati cu un amestec din var si canepa, dupa o tehnica traditionala care s-a pastrat pana in zilele noastre.
Nuevo Estilo
No Comments