Casa Măntescu, o bijuterie architecturală rurală, cu influențe neoromânești, readusă la viață după aproape 3 ani de restaurări


Aproape că nu a mai recunoscut casa în care își petrecuse memorabilele vacanțe de vară din copilărie, când a revenit în vizită după ani buni, în micuțul sat montan buzoian, Ruginoasa. Emblemă arhitecturală a zonei, cu alură de conac boieresc, construită de străbunicul său la începutul veacului trecut, zăcea acum în paragină, năpădită de vegetație și distrusă de trecerea timpului. Ramonei nu-i venea să creadă că cea mai nobilă și cochetă casă din sat, admirată cândva de toți localnicii, ajunsese în punctul în care abia își mai susținea zidurile bătrâne. Apa se infiltrase peste tot, iar bucăți din tencuiala de var se dezlipiseră, lăsând la vedere structura originală a pereților. Acoperișul se lăsase, iar treptele de piatră care duceau către odăile de sus se depărtaseră vizibil de zidul casei. A simțit că i se rupe sufletul, văzând că locul acela, încărcat de amintiri, riscă să dispară pentru totdeauna, așa că a decis să îndrepte lucrurile. După o consultare cu familia, Ramona și-a propus ca obiectiv pentru anii ce aveau să vină, să renoveze casa din Ruginoasa, exact așa cum și-o amintea ea, din copilărie. Proiectul a presupus provocări pe care nu le luase în calcul, dar privind în urmă, spune că nimic nu se compară cu satisfacția de a fi putut salva casa în care a trăit cele mai frumoase clipe ale copilăriei.

casa in stil neoromanesc

”Nu poți să estimezi de la început toate problemele”, recunoaște Ramona. ”De asta ne-am dat seama pe parcurs. Sunt aspecte tehnice care au nevoie de un anumit timp pentru a putea fi rezolvate. Important este, zic eu, să ai alături un specialist care să te îndrume, dacă decizi să restaurezi o casă veche, mai ales una cu arhitectură deosebită”.

Colaborarea cu un profesionist în domeniu a fost un aspect la care a ținut, în mod deosebit, încă de la început. L-a contactat pe arhitectul Călin Hoinărescu fără prea mari speranțe, având în vedere portofoliul impresionant al domniei sale în zona de restaurări, dar, spre surprinderea întregii familii, răspunsul a fost unul pozitiv. De cum a văzut fotografia casei, arhitectul s-a oferit să contribuie cu sfaturi și indicații care, spune Ramona, s-au dovedit, pe parcurs, a fi esențiale.

casa mantescu”Ne-am dorit să facem cât mai puține compromisuri la capitolul autenticitate, dar în același timp, aveam nevoie să aducem în interior tot confortul necesar omului modern, tocmai de aceea colaborarea cu domnul arhitect Călin Hoinărescu a fost atât de importantă. Nu am vrut să investim într-un bibelou de familie care să fie nefuncțional. Oricât am tânji după întoarcerea în timp, stilul nostru de viață de acum nu mai seamănă cu cel al bunicilor sau străbunicilor noștri. A trebuit să găsim soluții de adaptare a spațiului în așa fel încât să îmbinăm funcționalitatea cu aspectul vechi al casei”, explică Ramona.

”Din acest punct de vedere a fost extrem de importantă colaborarea cu domnul constructor Constantin Enache care, alături de echipa sa de meșteri, a dus tot greul lucrărilor, materializând cu talent și pricepere refacerea edificiului, salvând tot ce se putea păstra din chipul casei și chiar reconstituind complet acoperişul original cu învelitoare de şiță”.

casa in stil neoromanesc

Bucătăria a fost amenajată la demisol la demisol în spațiul ce odinioară servea păstrării la rece a alimentelor. A fost unul dintre marile obstacole de care s-a lovit echipa de constructori, și asta pentru că zidul de piatră, gros de 60 de centimetri, s-a dovedit destul de greu de străpuns. O misiune și mai complicată a fost amenajarea unei scări interioare care să asigure accesul către etaj. Complicată pentru că spațiul era îngust, așa că soluția unor trepte semicirculare a fost cea mai potrivită.

casa in stil neoromanesccasa in stil neoromanesccasa in stil neoromanesc”Am încercat să salvăm cât mai mult din vechea casă: uși, giurgiuvele, podeaua de pe prispă care a rezistat surprinzător de bine. Străbunicul meu era tâmplar și încă unul foarte priceput, așa că multe elemente definitorii confecționate de el au putut fi recuperate. Un astfel de exemplu sunt arcadele superioare în formă de coarne de berbec, specifice zonei și simbolizând protecția casei. Pe unde nu am putut păstra, am înlocuit, dar având grijă să nu facem compromisuri la capitolul autenticitate. De exemplu, una din cele mari încercări le-am avut la acoperiș. Acolo a trebuit să refacem totul aproape integral. Casa fusese inițial acoperită cu șiță, dar fiind greu de întreținut, s-a mers pe varianta țiglă, prin anii 80. Bunicii mei nu erau constructori, așa că nu au bănuit că această decizie poate compromite structura de lemn a acoperișului, lucru care s-a și întâmplat, de altfel”, spune Ramona.

casa in stil neoromanesc

A fost destul de dificil să dea peste oameni care să mai știe meșteșugurile de altă dată. Din nefericire, zona Munteniei nu stă foarte bine la capitolul conservare a arhitecturii țărănești. E un mare păcate, pentru că sunt multe exemple de case care ar merita să fie salvate. Conștientă de acest patrimoniu uriaș, Ramona își propune ca pe viitor, să îi ajute cu sfaturi pe cei care vor să pună umărul la păstrarea satului românesc. Crede mult în puterea exemplului și este convinsă că și alții ar fi interesați să investească în renovarea de case vechi, dar nu știu exact cum să procedeze. Partea juridică, spune ea, este cea mai dificilă, chiar descurajantă, de multe ori. În ceea ce privește casa de la Ruginoasa, Ramona s-a descurcat pe cont propriu, făcând îndelungate cercetări online. Este însă un proces anevoios, așa că sfaturile cuiva care a trecut printr-o experiență  similară sunt de mare ajutor.

stil neoromanesc

”Am întâlnit oameni care au renunțat din prima, văzând câtă bătaie de cap este cu partea juridică. Multe case din România, mai ales cele din zona rurală, au o situație incertă din punct de vedere al actelor, așa că etapa aceasta este un prim obstacol, dar nu unul de netrecut. Muntenia este o regiune cu un potențial uriaș, dar din păcate nu beneficiază de aceeași promovare ca Transilvania, de exemplu. Îmi doresc mult să contribui la dezvoltarea zonei, pentru că într-adevăr merită. Cu o floare nu se face primăvară, știu asta, însă am mare încredere că lucrurile pot fi îmbunătățite”, explică Ramona.

Cei 15 ani petrecuți în Marea Britanie, au făcut-o să privească altfel arhitectura românească rurală și să o aprecieze la adevărata sa valoare. Spune că britanicii au un mare respect pentru trecutul lor, pentru tot ce înseamnă patrimoniu, în general și își dorește ca acest model de gândire să fie implementat și la noi. Casa Măntescu poate fi vizitată, așa că dacă dorești să o descoperi, o poți contacta direct pe Ramona, fie telefonic, fie prin email. Datele de contact le poți găsi pe site-ul www.casamantescu.com. Tot aici poți urmări toate etapele restaurării, cu detalii tehnice deosebit de utile, poți afla povestea micului conac și splendoarea neschimbată de timp a împrejurimilor. Este impresionant să vezi cum a fost readusă la viață o casă de o sută de ani și cât de fidel au fost reproduse toate detaliile.

casa mantescu

Articole asemănătoare

Senzational arata Popasul Verde, casa din baloti d... A plecat din Romania de mai bine de 10 ani, insa dragostea pentru locurile copilariei nu a disparut, in ciuda distantei sau a trecerii timpului. In Be...
Minunată căsuţă în Soveja! Nici nu îţi vine să cre... În urmă cu doi ani, arhitectul George Păduraru-Coban a fost rugat de o veche cunoştinţă să îi proiecteze o casă tradiţională, cu cât mai multe element...
Bijuterii ascunse. Un clujean inchiriaza apartamen... In centrul istoric al Clujului, in cladiri cu fatade pe care timpul si-a pus cu rabdare amprenta, se ascund adevarate bijuterii arhitecturale. Vorbim ...
Case memoriale pe care trebuie neaparat sa le vizi... Daca nu aveti un plan pentru weekend-ul viitor sau, si mai bine, sunteti in vacanta, nu evitati sa bifati pe lista obiectivelor ”de vazut” si cateva d...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *